Nu avusesem un coșmar de foarte mult timp. Azi-noapte însă, poate din cauză că mi-am suprasolicitat ieri creierul până când am crezut că…
Pentru că am început să mă îndoiesc că sunt în deplinătatea facultăților mintale și, în mod paradoxal, m-am trezit la realitate (cum ar…
Azi-noapte m-am luptat, din nou, după multă vreme, cu un dușman imbatabil. Singurul meu dușman, Timpul. Cu un surâs sardonic mi-a arătat colții…
Dacă m-ar fi chemat, să zicem, Jean Paul Bollinger, dacă aș fi studiat filosofie la Sorbona și… dacă aș fi prieten de familie…
Astăzi, în ziua a șaptea, mi-am imaginat că mă cheamă Pierre Abélard (și că n-am cunoscut-o niciodată pe Héloïse) sau Guglielmo (Wilhelm în…
Primul sfârșit de săptămână din 2014 este, desigur, plin de melancolie. După ce am mâncat mai devreme o plachie à la façon de…
De îndată ce am ajuns în New York, am vrut să mă (re)întorc la localul meu preferat – cel puțin pentru prânz –…
Pentru că e un sfârșit de săptămână cuminte, pentru că deși acum e gri, m-am împăcat cu vremea zilele trecute, pentru că am…
Am dormit până târziu azi. Și mi-a părut rău că am pierdut cel puțin 2 ore în care aș fi putut rezolva din…
Evan Robertson este un grafician stabilit la New York. Am dat mai demult de ilustrațiile sale și mi-am reamintit de ele acum, când…