Este a treia zi în care plouă neîncetat, e răcoare și bate un vânt tăios. Și cu toate acestea, nu m-am simțit deloc trist sau deprimat. Ba dimpotrivă, am o stare pozitivă și o plăcută liniște interioară.
Poate că se datorează în parte și faptului că:
– mi-a plăcut cum mi-a stat părul astăzi încă de când m-am trezit;
– un parfum pe care îl port mai rar a mirosit astăzi mai bine – poate ca pH ul meu reacționează favorabil la aerul rece;
– am văzut această valiză minunată. M-am gândit că poate cineva a încheiat o călătorie în acest loc… pentru altcineva ar putea însemna începutul unui itinerariu. New beginnings. Prima zi a lunii. Nu am avut curajul să mă uit înăuntru.
Am fost cu cățelul bunicii în parc. Singuri, eu și Tobias în parcul pustiu. L-am plimbat până mi-au înghețat mâinile. Și m-am bucurat nespus că nu m-am întâlnit cu nimeni și n-am vorbit cu nimeni.
Când m-am întors, am baut o țuică fiartă ca să mă încălzesc. Exact ca în zilele mele preferate de iarnă.
Și m-am încălzit.
A fost o zi bună. Un dolce far niente care m-a încărcat pentru mâine.
Noapte bună!
